Guidelines.co.uk reprezintă calea de acces către o colecție de recomandări de bună practică medicală, destinată profesioniștilor din domeniul asistenței medicale primare, ce însumează peste 300 de ghiduri și algoritmi de management clinic. Ea este accesibilă acum și medicilor de familie din România.
U.S. Preventive Services Task Force a comunicat concluziile unei noi analize a datelor existente privind raportul risc/beneficiu în cazul screening-ului pentru hipertensiune arterială în rândul adulților cu vârste peste 18 ani, acuratețea măsurătorilor efectuate cu acest scop în cabinetul medical și a celorlalte metode de măsurare a tensiunii arteriale utilizate pentru confirmare.
Forma de organizare a activității profesionale a celor mai mulți dintre medicii de familie din România este de cabinet medical individual, context în care rolul acestuia este de practician și manager. Asigurarea resurselor financiare necesare atingerii obiectivelor de performanță și eficiență urmărite necesită un bun management financiar, dificil în contextul subfinanțării constante a acestui segment al asistenței medicale, a lipsei de coerență și fluctuațiilor legislative, la care se adaugă, uneori și lipsa pregătirii economice a medicilor în ceea ce privește efectuarea analizelor de cost, rapoartelor și previziunilor financiare.
Să te menții permanent la curent cu progresele din domeniul specialității tale a devenit o provocare, în special pentru medicul de familie, a cărui activitate are un caracter complex prin varietatea patologiei întâlnite în practica cotidiană, dar și prin intervalul de vârstă al pacienților săi, care acoperă, în general, toate etapele vieții. În cele ce urmează, câteva propuneri care pot ușura acest proces.
Interviul motivațional reprezintă o metodă de interacțiune cu pacientul ce are ca scop creșterea motivației acestuia pentru schimbare, orientată spre un obiectiv determinat, cum ar fi renunțarea la comportamentul de risc. Comunicarea este centrată pe pacient și se desfășoară într-o atmosferă empatică și valorizantă, în care se explorează ambivalența firească ce apare în față schimbării.
Clasificarea generală a alopeciilor le împarte pe acestea în alopecii cicatriciale și neciactriciale. Alopeciile cicatriciale se asociază cu alterarea structurii tegumentului adiacent, sunt însoțite de prurit, durere, eritem local, scuame și cruste și necesită, de regulă, biopsia scalpului, ceea ce impune trimiterea pacienților într-un serviciu de specialitate. Mai frecvent întâlnite în cabinetele de medicina familiei sunt alopeciile necicatriciale, în cazul cărora există posibilitatea remisiei spontane sau sub tratament.
Sindromul de canal carpian reprezintă expresia clinică și electrică a compresiunii nervului median la nivelul pumnului, acompaniată frecvent de tenosinovita cronică a flexorilor degetelor.
Antagoniștii canalelor de calciu sunt folosiți în tratamentul mai multor patologii cardiovasculare și neurologice. Cum administrarea lor se face, de obicei, pe termen lung, este necesară monitorizarea pacienților, pentru prevenirea sau identificarea precoce a eventualelor reacții secundare adverse.
Stabilirea cauzei ulcerelor localizate la nivelul membrelor pelvine este importantă pentru alegerea conduitei terapeutice potrivite și a eventualelor investigații suplimentare necesare. Cel mai frecvent întâlnite sunt ulcerele venoase, ulcerele arteriale și ulcerele diabetice (neurotrofice).
Polipragmazia este definită ca fiind acea “situație în care i se prescriu bolnavului prea multe medicamente”. Ce înseamnă însă “prea multe”? O trecere sistematică în revista a literaturii de specialitate evidențiază faptul că lumea medicală nu a ajuns încă la un consens în această privință.